Mirko D. Grmek, în un interviu dat revistei La Recherche (1991, p.985 ) consideră că maladia S.I.D.A. nu este nouă, unele cazuri putînd fi găsite înainte de anii 1970, chear şi în ultimele decenii ale secolului XIX. Aceasta se manifesta sub forma unor cazuri izolate. Imunodeficienţa psihoafectivă şi comportamentală în raport cu H.I.V./S.I.D.A. Doina Ursaci Editura Polirom 2003

Biologii H. Rübsamen-Waigmann şi U. Dietrich de Francfort consideră că aceste virusuri sunt mai vechi dar anumite modificări au făcut să apară această epidemie. Imunodeficienţa psihoafectivă şi comportamentală în raport cu H.I.V./S.I.D.A. Doina Ursaci Editura Polirom 2003

S.I.D.A. EXISTA ŞI ÎN ANTICHITATE

Afirmaţie ce a fost făcută de cotidianul „Sunday Mail” . Acest cotidian a anunţat că medicii indieni cunoşteau această maladie din timpuri străvechi. Această maladie a fost descrisă în tratatele de medicină tradiţională Aiurveda către Maharajah Ciarak. El aminteşte despre o boală îngrozitoare din cauza căreia cel afectat şi-ar pierde sistemul imunitar. Cauza acestei boli s-ar fi aflat, după cum explică Ciarak, în practicarea unor rapoarte sexuale fără discernămînt. Sistemul aiurvedic propunea un tratament care era eficient dacă era început în stadiu incipient al bolii.

Jaffe HW şi colaboratorii remarcă (National case-control study of Kaposi’s sarcoma and Pneumocystys Carinii in homosexual men : Part 1 , Epidemiologic results . Ann Inte Med 1983 ; 99:145-151) în studiul clinic intreprins de ei pe cazurile de homosexuali cu S.I.D.A. că 86% au istoric de gonoree şi 68 % au istoric de sifilis. George Vitoulkas

În una din ipotezele de formare a H.I.V. susţinută de Robert Gallo ar fi aceea că este un virus din genul herpesului care a avut o mutaţie de-a lungul timpului şi/sau o combinare cu alt virus a dus la aparţia acestui H.I.V., care separat nu prezentau un risc mortal. Această afirmaţie stă la baza teoriei agenţilor patogeni, cuplarea a mai mulţi agenţi patogeni duce la distrugerea sistemului imunitar.

Alţi cercetători spun că au existat factori sociologici care au dus la declanşarea acestei epidemii în anul 1981.

Mirko Grmek emite o teorie în care spune că nici întîlnirea celor doi factori (mutaţie a virusului şi/sau o combinare cu alt virus) nu au cum să explice formarea acestui virus. În felul acesta lasă loc pentru un al treilea factor ce a determinat apariţia acestei epidemii.

În timpul descoperiri s-a văzut că apar în sînge mai multe proteine la care organismul pacientului produce anticorpi. De exemplu sunt pînă la 4 proteine de înveliş gp120/160 gp41 şi proteina core p24. Orice virus are două membrane de înveliş şi de aici rezultă că se caută mai mulţi agenţi patogeni în organismul pacientului. Testul Western blot mai conţine nişte benzi secundare de  evidenţiere a : p17, p31, p51, p55, p66. Se consideră că trestul Western blot este pozitiv dacă sunt două benzi majore evidenţiate şi una secundară. Teoretic la o persoană ce are un virus de mai bine de 3-5 săptămîni organismul secretă anticorpi pentru toate componentele virusului. Deci era necesară o singură bandă de evidenţiere în sîngele pacientului a anticorpilor, o singură bandă, nu opt, nouă benzi.

Al treilea factor privind răspîndirea H.I.V. eu î-l consider ca fiind asocierea a doi sau mai mulţi agenţi patogeni.( a se vedea capitolul Ce este S.I.D.A.)

O altă piatră de temelie în minciuna H.I.V. este aceea că virusul este limfotrop (atacă CD4, etc.) ceea ce este o minciună. Virusul mumps care este principalul vinovat în această infecţie nu este limfotrop, nu atacă sistemul imunitar. Responsabili de acest dezastru sunt unii agenţi patogeni asociaţi infecţiei H.I.V.=mumps (variola, rubeola, rujeola,etc.).

Rata de mutaţii a virusului este foarte mare estimîndu-se că secvenţele genomului de la diverse tulpini ale H.I.V. 1 au o rată de divergenţă de 1% pe an. Aceasta se explică prin rata mare de erori de la nivelul revers transcriptazei şi prin rata mare a replicării virale.(Noţiuni generale despre H.I.V./S.I.D.A.- www.hivability.ro )

Luînd în calcul aceşti factori, ( diversitatea tipurilor de viruşi şi gradul de modificare a lor –nota autorului ) se poate estima că momentul de naştere a virusului este în jurul anului 1940.(Noţiuni generale despre H.I.V./S.I.D.A.- www.hivability.ro ).

Eu am observat că în o anumită zonă, bine determinată (o ţară o regiune) se găseşte o anumită tulpină a virusului. De exemplu în SUA se găseşte tulpina B. Prezenţa unei singure tulpini  la o multitudine de persoane infirmă în un fel ipoteza conform căreia aceasta avea ar fi declanşat de tratamentul cu antibiotice. Ar trebui să se găsească în populaţia respectivă toate tulpinile virusului. Am formulat în continuare:

TEORIA BREŞELOR ÎN SISTEMUL IMUNITAR

Uniformitatea breşelor în sistemul imunitar pe o anumită regiune este asigurată de modalitatea particulară, specifică unei tări, regiuni de a administra vaccinuri, modul de producere a acestora, de succesiune, repetare, vîrsta la care se administrează, etc.. Această breşă coordonează modul de evoluţie a tuturor infecţiilor, modul de răspuns la unele boli şi nu în ultimul rînd aduc o mulţime de alte neajunsuri(boli cronice, etc.).

Această teorie nu explică de fapt de ce în anumită populaţie se găseşte o anumită tulpină a H.I.V. (mumps). De aici apare un alt factor determinant al răspîndirii H.I.V. (mumps), adică toţi cei ce s-au infectat au avut contact cu acelaşi tip de virus, la un moment dat şi de aici virusul a evoluat în organismul pacientului în zeci de ani pînă la apariţia bolii cronice. Un studiu ce a dovedit că în România în cazul copiilor instituţionalizaţi în leagăne, toţi copii aveau aceeaşi tip de virus. Acest lucru a putut fi dovedit datorită perioadei destul de mică de la infectarea cu H.I.V.(Mumps) prin vaccinare şi apariţia infecţiei cronice.

Go to top